Prima jumatate a secolului al XIX-lea este caracterizata in Europa printr-o mare efervescenta a gandirii,prin desfasurarea intregii vieti spirituale sub semnul romantismului.Expresie pe plan spiritual a prefacerilor sociale care framantau Europa - prabusirea oranduirii feudale si instaurarea celei capitaliste - romantismul a influentat nu numai arta si literatura,ci si filosofia,istoria,dreptul,lingvistica,economia politica etc.
Reprezentatii romantismului se adreseaza cu precadere traditiei,istoriei,folclorului,considerate ca manifestari ale geniului national,promoveaza fantezia aproape fara limite,ideea afirmarii originalitatii nationale - ne amintim de indemnul lui Heliade Radulescu : "scrieti baieti,numai scrieti" - cultul eului,individual si national,poate unori exagerat,pledeaza pentru o arta autentica.Acest suflu de reinoire este inspirat de romantism.In prima perioada a secolului al XIX-lea se retiparesc vechi volume de sah,sunt studiate operele lui Lucena,Greco,Philidor.
La 9 iulie 1813 apare prima rubrica de sah intr-un cotidian,"Liverpool Mercury",ziar de mare tiraj in Anglia.
Unul dintre cei mai puternici jucatori de sah din aceasta perioada a romantismului a fost Alexandre Louis Honore Lebreton Deschapelles (1780-1847),ofiter de cariera,general sub comanda lui Napoleon,si-a pierdut bratul stang intr-una din bataliile la care a pariticpat,lucru care l-a indepartat de adevarata sa profesie,transformandu-l intr-un pasionat si entuziast sahist.Partener de sah al imparatuluisi-a depasit cu usurinta toti adversarii,cucerind lauri la Paris,Londra,Berlin.
Stralucirea faimei lui Deschapelles a inceput sa scada odata cu aparitia in constelatia marilor campioni un nume nou:Louis Charles,conte Mahe de Bourdonnais (1797-1840),nepot al guvernatorului Insulelor Mauriciu.
Dupa terminarea studiilor si-a incercat norocul in comert,insa fara rezultat.Indragostit de sah,si-a consacrat intreaga viata acestei preocupari.Pentru a-si castiga existenta se angajeaza ca secretar al cluibului de sah din Paris.Se impune repede ca cel mai bun sahist din Franga si,pentru a-si largi reputatia,trece Canalul manecii,in Anglia,de unde,in urma unei stralucite victorii,se intoarce cu titlul onorific de "cel mai bun sahist al Europei".La Bourdonnais a ramas in instoria sahului,in special,in urma meciului "maraton" pe care l-a jucat contra irlandezului Mac Donnel;meciul a avut loc in 1834,la clubul Westminister din Londra.Se pare ca dupa sase serii de partide,rezultatul final al meciului a fost +45 -27 = 13 in favoare jucatorului francez.
Meciul a starnit un inters fantastic si a fost urmarit de lumea intreaga.Pentru prima data ziarele incep sa publice partide de sah;la 4 februarie 1835,"Hill's Life in London",publica partida a 54-a a meciului.Iata ce scria publicistul englez George Walker despre acest eveniment sahist:
"Primul meci a inceput in iunie ,s-a terminat in iulie 1834 si a cuprins 21 de partide,fara a socoti remizele.Locul luptei a fost clubul Westminister.Prima partida a atras un numar foarte mare de spectatori.De obicei se juca la orele amiezii pana seara;adeseori,continuarea partidei era amanata pentru a doua zi.Se juca zilnic,in afara de duminica
UNele partide dureau multe ore,deoarece limta lor nu era fixata.Uneori,Mac Donnell,se gandea la o mutare o ora si jumatate si chiar mai mult;in ceea ce-l priveste pe la Bourdonnais numai odata s-a gandit 55 de minute.In general,Mac Donnell era mult mai lent,el consumand circa doua treimi din totalul timpului de gandire.La Bourdonnais nu vorbea deloc engleza,iar Mac Donnel nici atat franceza;de aceea pe parcurusul intregului meci "maraton",singurele cuvinte pe care le-au schimbat au fost sah si mat - si acestea pronuntate ra si cu zambet amabil..."
Dupa meci,La Bourdonnais a declarat : "Mac Donnell este cel mai bun jucator pe care l-am intalnit vreodata in viata mea".In urma numeroaselor sale victorii si mai ales a acestui meci,La Bourdonnais este al doilea mare jucator,dupa Philidor,care primeste titlul,neoficial desigur,dar unanim recunoscut de "cel mai bun jucator al lumii".
Etichete: Mari Sahisti
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu